Munții României au o frumusețe rară, fiind atât înalți, cât și spectaculoși. Există multe priveliști de vis pe aceste creste pentru cei care îndrăznesc să facă drumeții prin ele. Cea mai mare altitudine pe care o ating Munții Carpați este 2544 de metri și pragul de 2500 a fost luat in considerare pentru a crea lista celor mai înalți munți din România. Mulți dintre noi au auzit de Moldoveanu și Negoiu din munții Făgăraș, cele mai înalte vârfuri din România, doar învățăm despre ele la școală. Dincolo de informația clasică de la ora de geografie, se mai aude destul de des de vârful Omu, Peleaga , chiar și de Parângul Mare. Dar câte persoane au auzit de Viștea Mare sau Vânătarea lui Buteanu ?
Pentru cei care vor să își atingă limitele, iată lista vârfurilor de peste 2500 de metri din România:
- Vârful Moldoveanu, Munții Făgăraș – 2544 m
- Vârful Negoiu, Munții Făgăraș – 2535 m
- Vârful Viștea Mare, Munții Făgăraș – 2527 m
- Vârful Parângul Mare, Munții Parâng – 2519 m
- Vârful Lespezi, Munții Făgăraș – 2517 m
- Vârful Omu, Munții Bucegi – 2514 m
- Vârful Peleaga, Munții Retezat – 2509 m
- Vârful Păpușa, Munții Retezat – 2508 m
- Vârful Vânătarea lui Buteanu, Munții Făgăraș – 2507 m
- Vârful Hârtopul Darei, Munții Făgăraș – 2506 m
- Vârful Cornul Călțunului, Munții Făgăraș – 2505 m
- Vârful Bucura (Vârful Ocolit), Munții Bucegi – 2503 m
- Vârful Dara, Munții Făgăraș – 2500 m
Proiectul Romania 2500+
Așa cum in alpinismul mondial există fascinația și dorința de a urca pe cele 14 vârfuri de peste 8000 de metri altitudine, sau de a urca cele mai înalte vârfuri de pe cele 7 continente, la fel și in România s-a născut ideea cuceririi tuturor vârfurilor de pe 2500 de metri, proiectul “România 2500+“ după cum îl numesc eu. Nu e un țel deloc ușor, munții noștri pot fi destul de dificili de urcat, dar nici nu e un țel pentru care îți trebuie experiență de alpinist, șerpași și oxigen suplimentar. Toate vârfurile de pe lista noastră pot fi cucerite printr-o tură de o zi dus-întors, iar chiar și cele mai tehnice trasee care duc pe aceste vârfuri, au asigurări suplimentare cu lanțuri pe porțiunile periculoase. Cred că fiecare dintre noi, care găsește plăcere în a urca muntele și are o rezistență fizică peste medie, ar putea atinge acest ideal. Nu zic că e floare la ureche, nici pe departe… muntele trebuie respectat, excursia organizată cu grijă și din timp, traseul parcurs cu atenție, iar când toate condițiile sunt întrunite, nu mai rămâne decât să savurezi victoria la 2500 de metri înălțime. Dacă nu ești convins de asta, e suficient sa citești povestea unui băiețel care a cucerit toate cele 13 vârfuri până la vârsta de 9 ani, deci, categoric se poate! Am întâlnit patru moduri prin care toate vârfurile pot fi atinse, în funcție de experiența drumețului și de felul său de a fi.
Varianta “călător în țara mea“
Este varianta cea mai ușoară, pe care o recomand tuturor și pe care am folosit-o și eu pentru a urca acești munți. Este varianta drumețului care urcă munții de plăcere, pe îndelete, străbate potecile admirând frumusețea naturii, bucurându-se de aerul de munte, foșnetul pădurii și peisajele superbe de pe creste. În varianta asta călătorești cât de mult îți place în țara noastră, de-a lungul mai multor ani, urci cât mai multe grupe de munți iar in timp, vei ajunge și pe cei mai înalți, fără a face din asta un scop in sine. Poți începe de la 0, faci trasee de 1-2 ore, te obișnuiești cu efortul urcării, apoi urci pe câțiva munți mai mici și mai ușori și în timp crești dificultatea urcărilor și durata traseelor. Pentru cele mai ușoare vârfuri de 2500 e nevoie să faci față unui traseu de aproximativ 5 ore dus-întors, iar pentru cele mai grele, 10 ore. De asemenea, pentru a atinge unele vârfuri, trebuie parcurse câteva porțiuni tehnice de cățărare pe lanțuri , deci nu te grăbi, învață-te mai întâi cu muntele.
Prima ta victorie poate fi vârful Omu din Bucegi, acesta fiind cel mai ușor de atins vârf de 2500, pentru că se poate urca cu telecabina până la Babele iar de acolo pe un traseu de 2 ore și jumătate se ajunge la stația meteorologică de pe Omu. Dacă tot ești in zona, urcă și vârful Bucura (vf Ocolit) care se afla la 20 de minute distanța de Omu. (la 5 minute distanță se afla și Capul Morarului, pe care unele surse il numesc al 14-lea vârf de 2500 din România, dar, cu scuzele de rigoare, eu zic că ăsta e doar un dâmb care face parte tot din Omu…). Tot în categoria vârfurilor mai ușor de atins, includ și Vânătarea lui Buteanu. Pentru a-l urca poți merge cu mașina pe Transfăgărășan până la Bâlea Lac de unde se urcă în Șaua Caprei și mai apoi in vârf in aproximativ 2 ore și un pic. De data asta însă urcarea e mai dificila și diferența de nivel de la Bâlea până pe vârf se simte binișor, iar pe ultima parte a traseului este o porțiune expusă, de 2-3 metri, in care e nevoie de puțină îndemânare.
Următorul nivel de dificultate îl poți considera vârfurile Peleaga, Păpușa si Parângul Mare cu 7-8 ore de traseu dus/întors și fără porțiuni tehnice dificile. Din punct de vedere fizic, vârfurile astea sunt destul de solicitante, dar pentru că au zone alternante de urcare și coborâre și in lipsa unor porțiuni periculoase, eu le consider mai accesibile decât restul vârfurilor. Cea mai ușoară varianta de access la Peleaga și Păpușa este din Poiana Pelegii unde se poate ajunge cu mașina și se poate dormi la cort. De aici pana pe Peleaga se ajunge in 3 ore jumate trecând pe lângă lacul Bucura pe un traseu de o frumusețe rar întâlnită. De pe Peleaga, dacă te mai țin baierele, se poate trece in partea opusă a muntelui prin Șaua Pelegii și se ajunge pe Păpușa iar mai apoi se coboară in Șaua Pelegii si pe traseul care trece pe lângă Tăul Pelegii se poate face un circuit complet înapoi in Poiana Pelegii. Varianta cea mai simplă de a atinge Parângul Mare este din stațiunea Parâng, cu trecere pe lângă vârful Cârja, în 4 ore până pe vârf.
Ultimele 2 vârfuri care nu sunt dificil de atins din punct de vedere tehnic, dar destul de solicitante din punct de vedere fizic sunt Dara și Hârtopul Darei, ele pot fi făcute pe un traseu de 9 ore dus-întors pornind de la Cabana Sâmbăta, prin Fereastra Mare a Sâmbetei. Urcarea de la Cabana Sâmbăta până in fereastră este o urcare susținută de vreo 2 ore jumate, destul de solicitantă fizic, dar odată depășită, partea dificila a traseului s-a terminat iar ce rămâne este un traseu superb de creastă in munții Făgăraș, care merită savurat, dacă vremea o permite și exista vizibilitate. Cele 2 vârfuri sunt foarte aproape unul de celălalt și în zona există chiar foarte multe locuri de pus cortul, dacă cineva își dorește să admire răsăritul la peste 2000 de metri altitudine.
Acestea fiind zise, am terminat lista vârfurilor “ușoare“, pentru următoarele vârfuri, gradul de dificultate crește și mai mult, la efortul fizic necesar pentru a le urca, adăugându-se partea de zone expuse, acele minunate poteci și porțiuni de traseu pe marginea crestei, unde te uiți în gol in timp ce te agăți cu mâna de niște lanțuri prinse în stâncă și te gândești cam cât de greu sau imposibil ți-ar fi fost să urci dacă nu erau lanțurile alea. Recomand din tot sufletul o experiență prealabilă de urcare pe lanțuri, în zone mai puțin periculoase, înainte de a încerca ascensiunea pe vârfurile următoare.
Primele două vârfuri din lista celor grele, pot fi Lespezi și Cornul Călțunului, aici ajungi plecând de pe Transfăgărășan, de la Piscul Negru. Urcarea de la Piscul Negru prin Valea Lespezi până pe Lespezi este o urcare susținută de vreo 3 ore jumătate, care pare interminabilă, dar complet lipsită de dificultăți tehnice iar priveliștea de pe Lespezi este de milioane, se poate vedea foarte aproape Cornul Călțunului, Căldarea Berbecilor și vârful Negoiu iar mai departe întreaga creastă a Făgărașului. Trecerea pe vârful Cornul Călțunului este teoretic nemarcată, așa încât vârful asta a rămas cumva în legendă ca fiind cel mai dificil de atins din cele 13, dar practic în ultimii zece ani atât de multă lume a parcurs poteca de trecere încât acum este suficient de vizibilă și pentru cei care nu au mai fost pe ea înainte. De pe vf Lespezi se coboară cam 10 minute către Șaua Lespezilor privind cu atenție în dreapta potecii pe marginea pietrelor, iar la un moment-dat vei vedea niște “momițe” , grămezi de pietre aranjate una peste cealaltă, acestea marchează intrarea pe poteca către Cornul Călțunului. Odată ajuns lângă prima momiță, vei vedea poteca care merge in dreapta pe curba de nivel și ținând această poteca vei ajunge la o porțiune lungă de vreo 4 metri pe care trebuie sa pășești cu grijă lipit de piatră pentru că in spatele tău o sa fie prăpastia… nu-i greu, dar poate sa dea emoții serioase prima dată. Total nerecomandat celor cu rău de înălțime sau nesiguri pe ei. De aici nu mai rămâne decât de urcat 5 minute până pe vârf, iar priveliștea către Lacul Călțun îți taie răsuflarea. Sub nici o forma nu încerca să treci de pe Lespezi pe Cornul Călțunului pe direcție dreaptă între cele 2 vârfuri !
Vârfurile Moldoveanu și Viștea Mare vin la pachet și aduc o combinație plăcută de dificultate fizică și tehnică, suficient de mult cât să simți că ai urcat pe cel mai înalt vârf din România. Cea mai ușoară cale de acces este de la Stâna lui Burnei, prin Valea Rea care te va duce pe Viștea Mare și mai apoi pe Moldoveanu in 4 ore dar atenție, trecerea dintre cele 2 vârfuri conține o porțiune echipată cu lanțuri de dificultate tehnică serioasă. Răsplata efortului depus va fi pe măsura pentru ca în condiții de vizibilitate maximă, priveliștea de pe Moldoveanu este nespus de frumoasă. Nu uita să te semnezi în caietul de pe vârf !
Vârful Negoiu este cel mai dificil de urcat din punct de vedere tehnic. Chiar dacă îl vei urca pe cel mai scurt traseu, de la Cabana Negoiu prin Șaua Cleopatrei, in 4 ore, tot vei avea de-a face cu porțiunea dintre Șaua Cleopatrei și vârf , o ascensiune destul de abruptă cu serioase porțiuni tehnice expuse. In schimb, dacă vrei sa simți cu adevărat că trăiești, urcă de la Cabana Negoiul pe vf Șerbota și apoi prin Custura Sărății către vârful Negoiu. Custura Sărății este un nivel de dificultate separat, un fel de meci în Super Ligă, o porțiune tehnica foarte dificilă și lungă în care vei croșeta pe vârful crestei pe lespezi și bolovani, vei urca și cobora pe lanțuri și vei înțelege cu adevărat cât de dificil poate sa fie muntele. Crede-mă, toate porțiunile tehnice cu lanțuri de pe toate celelalte 12 vârfuri , puse cap la cap, nu egalează Custura Sărății… deci e bine sa fii sigur pe forțele tale înainte de a încerca așa ceva.
Varianta “toate vârfurile în același an“
Este o variantă recomandată numai drumeților experimentați, care au deja rezistența fizică necesară să susțină un traseu de 10 ore. Ei vor să atingă toate cele 13 vârfuri pe parcursul unui an de zile, care de fapt se reduce la o fereastra de timp de maxim 4 luni, cât este vreme favorabilă pentru a urca la mare altitudine, cam de la sfârșitul lui iunie pana pe la sfârșitul lui septembrie. Bineînțeles , pe vârfuri se poate urca și iarna, dar asta e cu totul și cu totul altă poveste, drumețiile de iarnă au un grad de dificultate mult mai ridicat, necesită cunoștințe tehnice și echipament special.
Întru totul, cele 13 vârfuri pot fi grupate in 7 excursii de weekend diferite, Peleaga+Păpușa in Retezat, Părângul Mare, Omu + Bucura in Bucegi, Dara + Hârtopul Darei , Lespezi + Cornul Călțunului, Negoiu, Moldoveanu+Viștea, iar Vânătarea lui Buteanu poate fi grupat ca mini excursie de duminică fie la Lespezi + Cornul Călțunului fie la Negoiu dacă se alege pentru Negoiu traseul cu pornire de la Bâlea Lac – Lăițel – Călțun . Per total va trebui sa îți aloci 7 weekend-uri de vară pentru atingerea acestui țel și să iei în calcul și varianta în care vremea nu ține cu tine în fiecare weekend. Oricum timpul este suficient și vârfurile pot fi atinse lejer în același an, dar de aceasta dată atingerea lor este clar scopul excursiei și va trebui sa îți planifici excursiile și timpul în avans.
Varianta asta e mai simpla dacă te alături unui grup specializat în organizarea de excursii montane, pentru că atunci nu mai e nevoie sa cauți oameni experimentați cu care să îți sincronizezi excursiile iar de logistică se ocupă un specialist. Spre exemplu în Timișoara recomand grupul Arian Adventures alături de care am urcat personal pe 11 din cele 13 vârfuri.
Varianta “toate vârfurile in 4 weekenduri“
Am întâlnit această variantă organizată de Extreme Expeditions din Cluj și sincer mi se pare cam … extremă. Dacă în varianta în care le faci pe toate în același an vei avea 7 excursii de weekend, in fiecare weekend, trebuind să te deplasezi la fața locului, să ai o tura de 8-10 ore într-o zi și duminica să conduci înapoi acasă, în varianta 4 weekenduri trebuie sa faci 2 ture consecutive într-un weekend. La prima vedere, dacă ești capabil să faci sâmbăta un traseu de 8-10 ore cu diferență de nivel de aproximativ 1000 de metri, de ce n-ai fi în stare să faci același lucru și duminică ? Păi, răspunsul este simplu, pentru că nu te mai țin picioarele. Oboseala unei ture de 1000 de metri diferență de nivel nu trece peste noapte, iar tendoanele și ligamentele picioarelor pot să nu fie de acord cu asemenea diferențe de nivel in doua zile consecutive. Recomand să încerce varianta asta numai montaniarzii capabili de eforturi deosebite, celor care merg foarte frecvent la munte și au un regim de antrenament fizic consecvent. Organizarea excursiilor poate fi făcută în felul următor :
Weekend 1: Excursie in Bucegi, Omu+Bucura. Aici se pot alege diverse variante de traseu chiar cu înnoptat la Mălăiesti, pentru că ai timp 2 zile.
Weekend 2: Excursie în Parâng+Retezat. Cazare vineri noaptea în stațiunea Parâng, plecat sâmbăta dimineața pană pe Parângul Mare și retur apoi în aceeași seara transfer în Retezat. Duminică dimineața plecare din Poiana Pelegii către Peleaga ,Păpușa și retur .
Weekend 3: Excursie in Făgăraș cu plecare sâmbăta dimineață de la Piscul Negru, Lespezi, Cornul Călțunului și apoi Negoiu prin Căldarea Berbecilor și retur. Traseul este absolut criminal și necesita un minim de 11 ore și o rezistență fizică deosebită. Dacă poate transfera cineva mașina, se poate face un traseu de la Cabana Negoiu – vf Negoiu – Cornul Călțun – Lespezi – Piscul Negru, o idee mai ușor. Duminica, urcarea pe Vânătarea lui Buteanu.
Weekend 4: Excursie in Făgăraș cu cazare la Cabana Sâmbăta. Sâmbătă dimineața se urca pe Moldoveanu și Viștea Mare prin Fereastra Mare a Sâmbetei și retur. Alt traseu de 11-12 ore numai bun de distrus genunchii… și sa nu uitam, duminică trebuie terminate cele 13 vârfuri, deci un nou traseu de 9 ore de la Cabana Sâmbăta până pe Dara și Hârtopul Darei.
Oricine e capabil sa reziste acestui regim are tot respectul meu !
Varianta “Cartea Recordurilor“
Menționez varianta asta numai pentru ca ea există și a fost pusă in aplicare, nu pentru că aș recomanda cuiva să o încerce… Proiectul “Biatlon Carpatic 14×2500“ a fost dus la bun sfârșit de Sebastian Nechifor și Tiberiu Popa, cei doi au reușit să urce toate vârfurile de 2500 de metri din România într-o singură tură, în 3 zile și 4 ore, in alergare, speed hiking și deplasându-se între grupele muntoase doar pe bicicletă.
Colecția de tricouri “România 2500+“
Acestea fiind zise, dacă ai reușit performanța de a urca unul sau mai multe vârfuri de 2500, sau poate chiar pe toate, te felicit ! Ești un drumeț experimentat, o persoana care împletește curajul și curiozitatea, respectul față de munte cu seriozitatea pregătirii și pasiunea de a călători. Un montaniard. Și pentru ca orice performanță merită un trofeu, am creat colecția de tricouri România 2500+ . Drumeția este o metaforă a vieții iar pentru a trăi viața la maxim, trebuie să-ți asumi riscuri și să nu renunți niciodată când te confrunți cu o provocare, și exact acesta este spiritul pe care îl promovează tricourile România 2500+ . Felicitări ! Meriți să porți un astfel de tricou. Fii mândru de cine ești și de ceea ce ai făcut !